Mica Unire - oameni, locuri și fapte

Conduși de gândul unirii, de mândria națională păstrată în suflet cu sfințenie și de dorința promovării spiritului românesc, elevii Liceului Teoretic Teiuș, alături de cadrele didactice au marcat importanța zilei de 24 Ianuarie 1859, printr-un eveniment cultural derulat în centrul orașului Teiuș.

Evenimentul s-a desfășurat sub egida proiectului Mica Unire – oameni, locuri și fapte, care a dezvăluit importanţa şi semnificaţia istorică a zilei de 24 Ianuarie. De asemenea proiectul s-a bazat pe resorturile reale ale istorie având ca obiective: familiarizarea cu personalităţi ale istoriei noastre naţionale, cultivarea spiritului patriotic la elevi, promovarea literaturii de inspiraţie istorică și sensibilizarea tinerei generaţii pentru cunoaşterea şi respectarea moştenirii trecutului istoric al poporului român. Activitățile derulate pentru atingerea țintelor propuse s-au concretizat în: selectarea de poezii pe tema Unirii Principatelor, realizarea de creații artistice, literare și plastice, valorificând realitatea istorică, concurs pe teme de istorie, careu de marcare a evenimentului, confecționarea de însemne tricolore, precum și Hora Unirii cu participarea elevilor, cadrelor didactice, a oficialităților orașului Teiuș și a comunității locale.

Epoca în care s-a realizat Mica Unire reprezintă o perioadă de mare intensitate istorică. Transformările structurale au conferit înfruntării dintre forțele vechi și cele noi, aspecte dramatice. Lupta pentru unire s-a extins asupra societății împletindu-se cu resorturile pregătite pentru formarea statului modern al cărui beneficiar urma să fie poporul, în totalitatea lui.

Pe drept, perioada istorică în care s-a realizat şi consolidat, prin reforme, statul naţional, poate fi apreciată drept o perioadă a revoluţiei pentru unitate. De altfel, contemporanii înşişi i-au simţit ritmul, profunzimea şi dimensiunile.

“Unirea fusese cea mai îndrăzneaţă şi cea mai înţeleaptă faptă a naţiunii româneşti. Îndrăzneaţă pentru că s-a săvârşit împotriva voinţei şi a dorinţei tuturor marilor puteri europene şi înţeleaptă pentru că, după veacuri de zbuciumări, părinţii patriei prevăzură, în sfârşit, că numai Unirea poate să fie pârghia de înălţare a neamului românesc.”

(Tribuna din 24 ianuarie  - 1909)

Eminescu, metafora eternității

Scrierile lui Eminescu străbat vremurile ancenstrale şi rămân adevărate torţe aprinse la lumina cărora, generaţii la rând au împletit gândul cu fapta, punând în evidenţă partea sensibilă, ascunsă, responsabilă cu armonia, frumosul, blândeţea, dreptatea şi aspiraţia către perfecţiune, trăsături înscrise în spiritualitatea umană.

Fascinaţi de fantezia poetică şi epică a marelului Eminescu, elevii teiuşeni sub coordonarea cadrelor didactice, au dezvăluit puţin din lumina şi căldura artei de a scrie cu har, inspiraţie şi dăruire, având în vedere promovarea personalităţilor culturale româneşti, ca modele, în context european.

Proiectul „Mihai Eminescu, metafora eternităţii” stă sub afirmaţia eminesciană „Eu rămân ce-am fost romantic” şi propune elevilor explorarea operei lirice şi epice (Cezara, Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis) în care Eminescu valorifică toate temele şi motivele specifice romantismului. Astfel, timp de o săptămână s-au derulat activităţi care au urmărit dezvoltarea abilităţilor de lectură, cultivarea simţului estetic, familiarizrea cu textul eminescian (liric şi epic), precum şi inerpretarea personalizată (recitare, dramatizare) a creaţiilor sale.

Activităţile care l-au adus pe Eminescu în faţa noastră şi au reîmprospătat parfumul creaţiilor sale în gândurile şi inimile noastre, atât ale elevilor, cât şi ale cadrelor didactice, s-au desfăşurat pe două secţiuni: concursul „Mihai Eminescu, metafora eternităţii”, un concurs pluridisciplinar care a vizat competenţe specifice diferitelor discipline studiate în şcoală (limba şi literatura română, matematică, geografie, istorie, educaţie plastică, educaţie muzicală), valorificând opera lui Mihai Eminescu şi medalionul literar-artistic cu acelaşi titlu, desfăşurat la Casa de Cultură Teiuş. Evenimentul cultural în cinstea „poetului nepereche” a pus în scenă momente de recitare, dramatizare şi interpretare ce au avut ca obiectiv valorizarea operei lirice şi epice a lui Mihai Eminescu.

Partenerii care au susţinut implementarea proiectului „Mihai Eminescu, metafora eternităţii” au fost: Primăria Teiuş, Casa de Cultură Teiuş, Biblioteca Teiuş şi Corul Seniori Teiuş.

Cadrele didactice implicate în proiect: dir. adj. prof. Marius Cosmin PINTEA, prof. Romina POP, prof. Corina RADU, prof. Gabriela LASCU, prof. Ionela STAICU, prof. Ana BREAZ, prof. Adriana POPA, prof. inv. prim. Liliana POPA.